Am terminat de citit “Sunt o baba comunista” in cateva ore – se citeste foarte usor chiar si de catre cei ca mine care nu mai au exercitiul lecturii. Cartea este savuroasa, se citeste foarte repede!, si, desi nu am ras are un ton optimist ca povestirea unui mucalit cu care imparti compartimentul de tren intr-o calatorie lunga si nici nu iti dai seama cand ai ajuns la destinatie – mi-a dat o sezantie pozitiva pe masura ce citeam… E povestea unei doamne care regreta comunismul (destul de cunoscuta pentru marea majoritate dintre noi acest tip de om), care a trait bine in comunism fara sa fie comunist si care nu s-a putut readapta la economia de piata, care isi aminteste cu regret de vremurile bune. Cartea este si despre dezamagire, prietenie, viata la tara cu pastilele termice (tizic), mirajul orasului, emigrare, bucurie, lucruri mici si unele jenante care fac parte din viata noastra de zi de zi (de exemplu cand ii vine in vizita fiica cu ginerica din Canada, sotul “babei” comuniste da cu var tot palierul. Acum cativa ani cand cautam apartament am intrat inr-un bloc care avea draperii ca niste cortine la intrarea in scara. Intreb ce e cu alea (doamna imi spune ca atunci cand s-a maritat tatal ei a dat cu var si a aranjat scara pentru invitati).
Ilincuta a racit si a luat tratament , i-am facut frectii si a fost putin mofturoasa cand nu putea sa respire si plina de energie cad ii revenea febra. Zilele trecute am vazut la gradinita pe usa o poezie cu un fulg de zapada. Mi s-a parut foarte greoaie si fara logica asa ca i-am facut poza cu telefonul si am uitat de ea. Inca nu stiu sa “citesc” ce e afisat la gradinita. Ieri seara Ilinca mi-a zis-o cap-coada dintr-o data. Se pare ca era pusa pe usa ca sa o invatatm acasa si se pare ca avea o logica de au retinut-o singuri, cu o singura incurcatura” iubi iubi inchid cumnul” = iute iute inchid pumnul (ea inca nu stie toate denumirile de finete ale partilor corpului de genul pumn, genunchi, umar, talpa, piept) pentru ca nu le-a auzit pana acum. A schimbat-o din patutul in care dormea initial la gradinita si mi-a zis plina de suferinta ca vrea inapoi patul fetitei aleia…Am incercat sa ii explic ca cel nou e mai frumos, dar ea il vrea pe cel urat…Ca avem acasa unul mare mare mare…Am sa incerc sa ii duc o jucarie de acasa sa doarma cu ea, ca sa ii dea sentimentul de liniste. Copiilor nu le plac schimbarile, iar celor adoptati nici atat, au fost foarte multe schimbari in viata ei in ultimul timp. Azi a fost foarte incantata ca suntem bogate ca avem cereale cu lapte (fulgi Forza cu lapte), cereale pentru oameni nu pentru pisica (in fiecare zi o uimesc lucrurile noi), plicul de ceai de exemplu este ceva incredibil – ca pentru toti copiii de la tara a caror mame arunca o mana de flori in ibric/oala. Ea se aseamana cu un om care traieste in comunism si care ajunge in America peste noapte.
Am facut chisca (este placerea mea de Craciun), dar de vreo cativa ani nu am mai facut pentru ca mi se crapa, dar am aflat ca trebuie invelita in folie alimentara cand se pune la fiert. Asa am facut si desi am folosit mate subtiri nu s-a crapat nici unul si supa crema de ciuperci dar nu mi-a iesit ca cea de la restaurant desi e buna (cred ca alea de la restaurant au cateva ciuperci salbatice).
Am facut si hainuta la ceainic, mai trebuie sa-l motez cu flori pe capac…am sa pun poze cand e gata, dar va arat modelul, care are si tutorial. Am facut eu niste greseli, dar primul trandafir mi-a iesit mai frumos…mai trebuie cativa si gata…
Desi nu stiu sa crosetez decat asa la nivelul unei eleve de gimnaziu care merge la lucrul manual, mai am niste
proiecte in minte pe care sper sa le pun anul acesta in practica, pe langa o patura mare crosetata din patratele:
Ultimul sal ma avantajeaza si pe mine. Am o colectie serioasa de saluri insa nu in genul acesta.Dar mi-ar place tare mult unul asemanator.Si eu ma confrunt cu o lipsa acuta de timp.
Si eu am o colectie si involuntar in magazine ma indrept spre acele standuri/rafturi cu fulare, saluri, manusi…La acesta cred ca forma este speciala si nasturasii:* Spor si tie!
Este foarte frumos, şi mie mi-a plăcut mult. Şi forma şi nasturii şi culoarea. Ce frumoasă postare ai scris, şi emoţionantă Ilincuţa cu bucuria ei de a descoperi noutăţile. Cred că nu are niciun motiv să iubească prea mult schimbările de loc şi de persoane, presupun.
In general nu le plac la copii schimbarile, dar ea in ultima luna si jumatate a schimbat tot si pentru copii somnul e un moment delicat, vor totul la fel in fiecare zi care sa-i faca sa se simta in siguranta, mai ales pe cei ca ea care trec prin multe multe schimbari si descoperiri:)
Foarte faine proiecte! Draperia îmi place mult, e veselă! Se potriveşte unei cămăruţe mici şi plină de secrete de fetiţe şi păpuşi! 🙂 Şi şalurile îmi plac, pentru că îmi plac fularele şi eşarfele 🙂
Sănătate Ilincuţei! Încă sunt uimită de felul în care descoperă ea lumea, de la denumirea părţilor corpului până la pliculeţele pentru ceai.
Săptămână uşoară, cu sănătate!
Vai Mariana daca ai sti cum poti uimi un copil cu lucruri la care tu nu te gandesti – cu soba care arde si nu pui lemne (centrala), cu prajitorul de paine, cu plicul de ceai, cu cereale, cu ananas, cu capsuni, cu liftul, cu scarile rulante, cu magazinele mari cu…cu tot ce nu au copiii la tara:) – totul e nou si fascinant. Cat despre partile corpului nu le-a auzit niciodata folosite – de ex talpa se foloseste intr-un anumit context si in loc se foloseste termenul larg de picior:)). Multumim! O saptamana usoara sa ai si tu!
Ce postare plina de tot felul de sentimente… La partea cu cerealele cu lapte mi-au tasnit lacrimile instantaneu.Sa iti dea Dumnezeu multa putere, rabdare si tot ce este mai bun pe lumea aceasta pentru ceea ce faci!
Trandafirii de pe hainuta ceainicului sunt foarte, foarte frumosi.
Spor in tot ceea ce ti-ai propus!
Sa vezi ce frumusel iese:D ceainicul. Azi stau acasa ca Ilinca e mucoasa si nu vreau sa risc. E doar un exemplu si nu pentru ea ci pentru toti copiii de la tara a caror parinti au venituri modeste. Nu e ca si cum nu ar putea trai fara cereale sau plicuri de ceai sau prajitoare de paine, lifturi, foehn…si alte bazaconii, dar diferenta intre copiii crescuti la oras si cei de la tara este mult mai mare decat credem:)
Ce minunata e perdeluta de la fereastra!
Si mie mi-a placut muult mult de tot, cred ca merge si uni si asa colorata:), sau in culori pastelate:*, ma gandeam sa-mi fac l bucatarie…ca acolo e mica fereastra:)))
Ador pur si simplu sa citesc povestile tale depre Ilincuta, Imi sunteti tare dragi, desi nu va cunosc decat virtual.
Mi-a placut sa citesc despre planurile tale de crosetat, proiectul cu fulgii de nea e printre favoritele mele, apoi perdeluta. Sa ai spor si inspiratie!
:* Multumesc Valentina, sper sa am si timp/chef ca eu sunt mai delasatoare asa…sa le pun in practica. Ilincuta este o minunata:*
De crosetat am prea multe idei deja, pentru lecturi trebuie sa imi fac o lista, cand ma mai linistesc. Anul asta cred ca o sa citesc mai putin si sa ma agit mai mult dar e bine ca e asa 🙂
:)) Eu tot am redus cititul…si e cam aiurea. In afara de cartile de psihologie pt facutlate/formare prea putine carti citesc. Despre crosetat eu caut idei cat mai simplute, ca in afara de piciorus simplu si dublu nimic nu shtiu…noroc de youtube:)
O postare deosebita cu bucurii, uimiri. culori si multa multa liniste.
Excelent!
:* Multumesc Corina:)
Savurez cu mare drag poveştile despre cum percepe şi descoperă lumea Ilinca şi mă emoţionez de fiecare dată. Eşti o mamă minunată pentru ea. Îţi spun un secret: eu acum croşetez nişte ornamente de pom începute în decembrie, o căsuţă şi un omuleţ de turtă dulce. Floricele colorate pentru perdea se fac f usor si repede, eu le-am folosit la un sal.
Vai o casuta? Si eu vreau o casuta dar nici nu stiu de unde sa incep. Mie-mi par grele floricelele:)), desi in generala parca faceam mileuri asa… Si noua ne e dor de tine Danuta:*
Inspiraţie: http://www.garnstudio.com/lang/en/pattern.php?id=6386&lang=en
http://www.garnstudio.com/lang/en/pattern.php?id=6397&lang=en
Dacă ai nevoie de ajutor….. colaborăm:).
Aveti treaba fetelor pina la sfirsitul anului! Daca incepeti de pe acum cu crosetatul sigur nu va trebuie sa cumparati nici un cadouas pentru Craciunul care vine! Ar fi draguti si niste oameni de zapada crosetati (si grasuti) sau niste clopotei…
Iar Ilincuta…. fetita asta e minunata! Prin ea redescoperi din nou lumea si lucurile banale carora nu le-am dat nici o importanta pina acum, capata viata!
Sa stii ca da, e minunat. La toti copiii trebuie sa le descoperi un pic din ce e in jur, doar ca unii le descopera mai tarziu si sunt mai amuzat/amuzanti:)