Cand eram copil, de Florii mergeam la Biserica cu bunica, veneam inapoi cu ramuri de salcie pe care le agatam in poarta si la usa casei. Bunicul meu taia ramuri din salcia de pe gard pe care i le dadea dascalului si dupa slujba se imparteau la tot satul. Stateam de dimineata la 8 pana la 13 cand se termina slujba (erau mult mai lunga pe vremea aceea), nu indrazneam sa comentez pentru ca bunica nu ma baga in seama, ea statea langa usa, pe dreapta cum intri in Biserica. Bunica nu era pioasa, credea in tacere, nu era farisee, isi vedea de treburile ei, rugaciunile, mersul la Biserica si cititul Bibliei inainte de culcare erau firesti si de cand lumea. Ne vorbea despre Dumnezeu clar si fara sa adapteze povestile pentru copii, pe noi ne intreba in fiecare zi: mancati de frupt sau de post?Macar azi daca puteti ca e vineri… De rusine posteam si noi.

Tatal nostru in limbile pe care le stia Mantuitorul

Acum doi ani am fost de Florii la Mormantul Sfant. Nu a fost o calatorie planuita, am primit o oferta pe mail cu o saptamana inainte si am zis “de ce nu?”. Asa am ajuns pe Pamant Sfant. Excursia a fost extrem de obositoare, am vazut multe in cateva zile. Am avut norocul sa avem un ghid exceptional, un evreu roman, care avea o cultura incredibila si care, cand nu mai puteam ne tara, uneori in afara excursiilor standard ca sa vedem, sa aflam cat mai multe. Grupul nostru era format din tot felul de oameni:), unii am avut revelatii, altii n-am simtit nimic sau am fost dezamagiti. Dar, zilele trecute vorbeam cu cativa care am facut parte din grup si…da, cumva ne-a schimbat pe fiecare din noi.

maslini martori

Nu e vorba de ce simti, ce vezi, ce stii, e doar contagiune, doar pamant sfant pe care a calcat Iisus si Fecioara Maria, si Ioan Botezatorul si Ilie si Petru si… E vorba de pamant sfant care pur si simplu te schimba.

Sa aveti sarbatoare cu bucurie!