Ajunul Craciunului: eu prajituream, Ilinca imi tinea companie si repeta colinda.
Ilinca: Mami, Dumnezeu ne-a rimat perfect.
eu: Cum adica?
Ilinca: Avem rima, eu n-am voce, tu n-ai voce, eu desenez frumos si tu desenzi frumos, eu…tu…
Nu m-as fi gandit niciodata, dar iata ca da, Ilinca este rima mea 🙂
Un Craciun de poveste sa aveti, copii si mamici si tatici care rimati, care va cautati rima. Sper ca zilele acestea toti copiii sa primeasca o familie si bratele goale de mamici si tatici un copil. Sa nu mai fie copii si oameni singuri! Domnul sa gaseasca poezia din inima noastra care sa ne permita sa rimam cu aproapele nostru 🙂
Lasă un răspuns