Decembrie de departe este luna mea preferata. Incepand cu sfarsitul lui octombrie ma gandesc la cadouri, mai ales ca multe sunt carti si librariile online au multe promotii de-a lungul anului cu 50%, carti pe care nu le gasesc la black friday, sau n-am bani disponibili atunci. Pe unele cadouri le cumpar inca din vara cand prind reduceri. In genere cam stiu ce vreau sa cumpar, sau daca imi sare ceva in ochi care se potriveste cu persoana le iau si cu cateva luni inainte.
Anul acesta, ca si anul trecut voi merge pe cadouri mai mult decat simbolice, pentru bucuria de a oferi :). Din pacate traim intr-o lume materialista si adoram lucrurile materiale, am ajuns chiar sa ne simtim jigniti daca prietenul care ne ofera zeci de ore dintr-un an nu ne aduce o mica atentie, ceva, orice:). Nu e rau in a oferi si nici in a primi cadouri, si totusi…sunt lucruri, momente care nu se pot cumpara si oricat le-am aprecia, le-am lauda, in fapt trec pe langa noi, prin noi, in timp ce obiectele raman, si cumva ne supravietuiesc aceste lucruri fara viata.
Am cumparat carti cand a avut elefantul 50% la toate, de la usbore. Sunt foarte incantata de kitul de copt pe care la primit Ilinca de Mos Nicolae si cartea despre Nasterea Domnului (imi doream imaginile, povestea o spun eu) – cartea este foarte simpla si utila (am sa i fac poza, este foarte faina).
Ieri am gafat rau de tot – m-a intrebat despre mos nicolae si eu ii spun ca e Sfantul Nicolae, care era episcop, ii repet istoria cu fetele si pungile de bani, apoi ii spun ca eu am fost la Mira Lichiei. Si ea ma intreaba ca ce am vazut acolo? Eu ca biserica si mormantul. La care ea: adica e mort? si cum aduce cadouri? e o fantoma? Eu am scaldat-o dintr-o minciuna in alta, ca l-a inviat Dumnezeu, ca sfintii nu mor…in fine, cand am terminat discutia ma simteam aiurea cu atatea minciuni la activ. Ma intreb…care e scopul acestor minciuni? Oare magia sta in acesti mosi? Oare toata magia aceasta nu ne indeparteaza de magia adevarata a sarbatorilor? La scoala invatatorul i-a intrebat ce sarbatoresc de Craciun. Sitit ce au raspuns marea majoritate? Pe Mos Craciun.
Acum trei ani de Mos Nicolae Ilinca a venit acasa:), astazi au primit niste dulciuri de la scoala, ceva simbolic, mi-a pastrat clementina desi ii „venea foarte tare s-o manance” si briosa, a mancat numai oul kinder. Pe drum ma intrebam cati copii au pastrat parintilor cadoul lor? Si-mi exploda inima de bucurie :). Au trecut doar trei ani, dar in care inima mea s-a triplat:)
 |
| o icoana pentru ziua in care Mos Niculita mi-a adus o fetita:) |
 |
| bisericuta de pe deal intr-o zi de sarbatoare |
Si eu cumpar daruri pentru Craciun in cursul anului.Dar nu ma pot abtine si le daruiesc pe data.De Craciun cam raman cu tolba goala.
:)) eu nu prea mai dau cadouri fara motiv, cel putin la copii de cand am si eu copil:) si ceilalti imi respecta decizia si i aduc doar de ziua ei si de Craciun:)
Sa iti traiasca fetita Ancuta draga, sa o inveti numai lucruri frumoase si folositoare in viata si ascult la o bunica … Mos Nicolae nu e "o minciuna", el chiar a trait, pe cand Mos Craciun chiar este o minciuna! Aici unde traiesc eu Mos Nicolae este serbat asa cum serbati voi pe Mos Craciun. Sa aveti sarbatori frumoase si pline de bucurii!
Multumim, la fel…stiu ca exista iar ideea de daruri e f buna, de ex cadourile de Mos Nicolae le dam in amintirea pungilor cu banuti date de Sf fetelor, iar de Craciun in amintirea darurilor magilor…
ai uitat draga mea sa dai cadoul de blog, te pup
Vai da..maine ma ocup de asta 😉
Cadouri cumpar si eu in timpul anului si mai dau din ele cei drept, dar imi place sa cumpar si chestii de sezon. Si ce dar frumos ai primit tu!!! Cel mai mare si mai frumos Dar!!!!
Da:), asa este. Si eu mai completez cadourile cu cate ceva mic 🙂
La multi, multi ani, fericite, impreuna! :*
Cumpar si eu cadouri inainte, la reducere sau cand dau intamplator peste ceva foarte dragut. Sa stii ca de la tine am invatat asta, de cand ai scris candva pe blog ca obisnuiesti sa cumperi in luna ianuarie chestii dragute de la Accesorize – pentru ca atunci au reduceri mari.
Mi-e putin cam greu sa rezist sa nu le si daruiesc pe loc, dar rezist; uneori se schimba planurile (adica iau ceva gandindu-ma la X, apoi peste o vreme imi dau seama ca as vrea mai mult sa daruiesc acel obiect persoanei Y).
Despre Mos Nicolae si Mos Craciun am aceeasi parere ca tine si sper sa si reusesc sa fac ceea ce as vrea atunci cand va veni momentul.
Da, si fiu-meu imi pastra mereu ceva din ce primea la scoala… era nespus de bucuros sa-mi intinda darul…
Cred ca fara sa vrei ai pregatit terenul pt momentul in care va afla de la scoala (daca n-a si aflat) ca nu exista niciun mos! Atunci vei putea sa-i spui sa-si aminteasca de ceea ce i-ai povestit acum, de fapt cand sunt deja maricei cred ca e bine sa le spunem de Sf Nicolae, ca in cinstea si amintirea lui ne facem daruri, fiindca a fost un sfant foarte darnic, de nasterea Domnului, cand iar ne facem daruri in amintirea darurilor aduse de Magi Pruncului Sfant si fiindca darnic si bun este Domnul…Al meu stia de la biserica si n-a fost deloc dezamagit, dimpotriva, a fost usurat sa afle ca nu e o minciuna, ci o poveste adevarata ! Sa fiti sanatoase si bucuroase!
Stiu…si mie mi se intampla sa schimb foarte multe destinatii ale cadourilor:). Da nu stiu cum e bun…problema e ca niciun copil nu poate tine secretul, i am zis Ilincai ca nu exista iepuras de Paste si nici zana maseluta si ea a spus la toti copiii si s a contrazis cu educatoarele anul trecut:))
Rezonez mult cu intrebarea ta, baiatul meu de 6 ani m-a intrebat cam acelasi lucru, adica e inca viu de daruieste cadouri si cum se strecoara intre geam si jaluzele ca sa puna cadourile etc etc…parca generatia aceasta de copii nu mai accepta asa usor "minunile", doar bucuria in faţa surprizei ramane aceeaşi…astept si eu extragerea de mâine, si pozele cãrților.Cu drag, un decembrie cu minuni adevarate!
Sa stii ca ma gandesc din ce in ce mai serios sa spun adevarul incet incet… Sa dea Domnul ca toate sa.avem:)
Eu am scapat!!! Ma simt atat de libera! I-am zis de Mos Craciun, iar ieri la scoala doamna de religie le-a zis ca Mos Nicolae nu exista si ca este Sf. Nicolae. Parca sarbatorile de anul acesta nu ma mai streseaza asa…
Va pup!
Mi-au dat lacrimile cand am citit ce dar minunat ai primit acum trei ani. Dumnezeu sa va aiba in paza!
Noi le spunem copiilor ca Mos Nicolae e Sf. Nicolae iar Mos Craciun e Dumnezeu. Spiridusii sunt sfintii iar renii ingerasii. Deocamdata functioneaza!
Eu cred ca pot convietui foarte bine Sf Nicolae cu Mosul Nicolae si Mos Craciun cu Sarbatoarea Nasterii Domnului. Nu au aceeasi insemnatate si nici nu trebuie sa facem comparatie. Nu stiu cum sa explic, stiu ca fiecare dintre noi e unic si percepe diferit dar, gandindu-ma retrospectiv, eu ca si copil si acum ca si adult, iubesc Craciunul lui Mos Craciun (si nu ma deranjeaza nici Mos Gerila – isi are locul lui acolo in amintiri si suflet) si abia astept sa vina Mos Nicolae la ghetute (cu ceva dulce, ceva dragut sau chiar o nuielusa.. dar nu ma supar daca nu a avut timp sau intarzie in vreun an – e vorba de faptul ca, desi nu ajunge sa materializeze un cadou in ghetute, el tot vine!). In acelasi timp, mi-e draga sarbatoarea Sfantului Nicolae si mereu ma gandesc la bunicul meu alaturi de care am crescut cu sufletul (pentru ca fizic nu am avut cum sa il cunosc, fiind Sus plecat de mult, mult timp). Iar de Craciun este Nasterea!
Cred ca nu trebuie stricat farmecul niciuneia si pot exista – daca ne dorim – in acelasi timp, foarte bine.
Iar cadourile… sunt bune si frumoase:) cand se poate, daca se poate, atat cat se poate. Ideea de cadou e usor deformata in timpurile noastre – cum spui si tu.
Cadou poate fi o scrisoare scrisa de copil catre "Mos" pe care o pastrezi cu sfintenie. O amintire draga de demult. Un telefon de la cel drag, sau o scrisoare. Poate fi zapada care a venit la momentul potrivit, sau amintirea ei din alt an. Poate fi un ceva maruntel luat din banutii stransi cu economie, sau ceva lucrat de mana. Asteptat sau neasteptat. O imbratisare, o vorba buna, un zambet…
Important este sa nu se piarda Spiritul Sarbatorilor. Cu tot ceea ce implica el. Darul vietii, darul iubirii, bunatatea, speranta, credinta… (nu neaparat in ordinea aceasta).
Imbratisari cu drag!
ps: Sunt superbe si Icoana si imaginea cu bisericuta. Cel putin bisericuta pare rupta din poveste!