Taniusa ne gazduieste jurnalele
In bucătărie: pe aragaz supa de pui (am primit cateva bucatele de gaina de tara pe care-am fiert-o ieri de i-au mers fulgii si astazi i-am adaugat legumele(in general borsurile le fac in doua zile:))-le fierb foarte mult cele cu carne/oase-asa ca in prima zi fierb carnea si a doua zi le finalizez), banane (mie nu-mi plac bananele, dar am descoperit la Lidl banane bio, care miros ca acelea pe care le puneam noi in ziare la copt:), mere si litchi (un lucru pozitiv al faptului ca exista supermarketuri e ca putem gusta fructe minunate pe care nu le-as fi descoperit altfel – cand mananc litchi am impresia ca mestec petale de trandafiri:)
În casa: e cald si…ca acasa:) (astazi am ajuns pe lumina si mi s-a parut ceva incredibil:), era o lumina asa de calda si frumoasa care ne inundase casa
Azi: a fost o zi linistita si simpla:), cu ger si soare:). Am descoperit o vopsea foarte tare (care se poate aplica pe orice suprafata, n-am comandat-o inca:), in drum spre casa, la radio era Liberta si mi-am amintit ca bunicii mele ii placea vocea lui in detrimentul vocii doamnei si, asa mi s-a strans inima, ca bunica nu mai exista, exista doar aceste franturi de ganduri…si nimic altceva
Ieri: am fost la job, la supermarket, la sala (nu la sala de mese :)) ci la sala de tortura (sport;)
Imi place: linistea pe care o aduce zapada, magia, miracolul
Vreau: sa fiu perseverenta (un cuvant pe care tre’ sa-l altoiesc in mine:)
Saptamana care a trecut: a fost buna🙂
Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii: tricotez, citesc, ma duc la sala, ma plimb prin zapada, ar trebui sa ma duc duminica cu Ilinca la nu’sce dansuri, dar nu sunt convinsa
Un citat: “Nu trebuie sa fim turisti cu norma intreaga care se plimba prin propria viata, spune Theodor Monod. Felul in care traim zi de zi nu ne permite sa intelegem care este esenta vietii noastre, fiindca evitam ceea ce conteaza cu adevarat. Sa traiesti fara nicio grija, “sa ai o viata dulce” echivaleaza cu o fuga. Menirea noastra, de fiinte umane, este sa cautam raspunsuri…” (ultimul din Arta listelor)
O imagine:
Incerc sa nu ma gandesc decat foarte rar la cat de trecatori suntem caci ma apuca groaza si panica…
Doamne! Ce culori frumoase are salul! La vara firul asta e pe lista de cumparaturi. La final il si blochezi? Ca parca are un model…
As vrea sa-l blochez, pentru ca e destul de lat, si s-a strans pe parti, sper sa se vada modelul, pentru ca are intr-adevar un model:), care desi foarte simplu, m-am chinuit putin sa-l prind:)
Am citit odata ceva interesant : "Cum ar fi maine daca Dumnezeu ne-ar oferi doar acele lucruri pentru care ii multumim astazi?"
M-am gandit mult la intrebarea asta o saptamana si am inceput in fiecare zi sa Ii multumesc exact pentru cele mai importante lucruri ce le avem, care se pot numara pe degetle de la ambele maini. Ce a fost interesant este ca, pe langa ca am invatat sa multumesc Lui Dumnezeu (Asa-i ca de obicei tindem sa ii cerem multe lucruri dar uitam sa si multumim?), am mai inteles ceva: acele lucruri care imi aduc bucurie si sunt cu adevarat importante sunt putine. Cu adevarat putine. Doar ca noi tindem sa complicam lucrurile. Daca ne-am gandi mai des la ce lucruri sunt esentiale pentru noi, atunci cand se intampla cate o mica nefericire, o putem pune in raport cu ceea ce avem deja si deja "tragedia" se micsoreaza .
🙂 ce minunat, am sa ma gandesc la asta:)
Wow! Ce frumos! Chiar merita sa ma gandesc la asta…
Chiar ca e foarte frumos, de ieri m-am tot gandit la asta. Recent, cu atatea drame in jurul nostru (razboiul din Siria, cutremurele de peste tot, atatia oameni grav bolnavi prin lume), m-am gandit de multe ori ca oricand am putea fi noi acolo, am putea fi noi cei afectati. Ce lucru extraordinar ca suntem bine, asa cum suntem fiecare.
Super esarfa, abia astept sa o vad blocata.
Esarfa tare arata superb! Eu inca nu am apucat sa fac nimic din firul de lana curcubeu, si cred ca esarfele sunt singurele candidate pentru acest fir. Mai am insa o singura dilema, sa vad daca se concretizeaza alergia mea la lana, ca altfel ma apuca plansul: la cata lana am nu stiu cine o tricoteaza/impleteste! Azi a fost o zi superba intr-adevar, copacii icarcati de zapada sclipind in lumina soarelui pareau rupti din povestile siberiene!
Alergie la lana? Pai nu scrie peste tot ca e hipoalergena? Offf…in cel mai rau caz le vinzi, le daruiesti, faci schimb cu bbc:). Cred ca merg esarfele si salurile si pulloverele (am vazut pe site-ul de prezentare a firului si fuste, rochii…), in general cred ca ii trebuie o suprafata mare sa se desfasoare:)
Ai impletit cel mai frumos curcubeu <3!! Iar imaginile de afara sunt desprinse ireal de frumoase.
Si la noi a fost si este ger. 🙂
Si mie imi place foarte mult esarfa, atat de tare incat n-am s-o termin, am sa o mai tin, am sa mai impletesc la ea, sa fie suficient de lunga:)), poate intre timp ma apuc de altceva ca sa nu ma plictisesc:))
Ce draguta e esarfa curcubeu. Cum a fost la sala?
:)) cred ca am sa povestesc mai pe larg:)
Ce bine c-au ramas cateva mere inghetate in copaci, sa aiba pasarile ce mai ciuguli.
Fularul se potriveste felului tau de a fi – super colorat si asa frumos.
Sa stii ca e arunc toata painea care ramane (si ramane, ca se invecheste foarte repede, plus ca Ilinca aduce zilnic cate doua feoii uriase de la scoala si un corn pe care nu le mananca de la afterschool). Multumesc:* drga mea:*
Eu nu as dona cartile : ) La cum se dezvolta tehnologia ma tem ca pentru generatiile viitoare o sa fie de domeniul fantasticului sa tii o carte in mana. Desi mi se pare departe de tot momentul , ma gandesc ca o biblioteca, cu carti atent alese in toti anii mei pana o sa imbatranesc poate fi o mica comoara pentru nepoteii mei. Iar mie mi-ar sta bine batranica, intr-un sal pufos de lana si cu ditamai ochelari pe ochi si sa citesc in biblioteca mea:))) Multumim pentru un jurnal atat de calduros 🙂
Eu da, ca sa se bucure si altii de ele:), mereu apar alte carti, si eu citesc tot mai mult literatura actuala…iar, pentru copiii este imposibil sa inteleaga cuvintele, nu mai spun de dramele din cartile clasice. Lumea s-a schimbat foarte tare…Cand o sa am eu nepoti, probabil cartile vor fi holograme:). Lumea actuala este mult mai concreta si in acelasi timp mult mai teoretica…
E superba esarfa!!!
Weekend linistit sa aveti!
Multumesc:), la fel:)
Minunat citatul!…. Ultimul din Arta listelor:)
Imi place tonusul tau! Te imbratisez!
Si eu sunt socata de tonus si imi place 🙂 (eu sunt o persoana taaaare comoda, trag de mine la propriu:))
Si mie imi place mult citatul din Arta listelor. Si imi mai place si pozele cu cioara si marul 🙂
:), vine zilnic ca este un copacel in care mai sunt mere:) (cred ca este un graur, ca e gras:)
E foarte frumoasa esarfa!
E-atat de adevarat ca intr-o zi, intr-un minut chiar, viata asa cum o stim se poate sfarsi, si doar dupa aceea ne dam seama cate motive de fericire aveam, de fapt. Prima oara in viata mea cand am pierdut o fiinta draga doar asta aveam in cap "ce fericita eram ieri. ce frumoasa era viata ieri." Ar trebui sa ne bucuram mai mult. 🙂
:)) lucrez la ea de prin octombrie:)) – e the scarf:)). Adevarat…
Am citit descrierea cartilor recomandare de tine, par foarte interesante. Esarfa are niste culori superbe si inteleg perfect de ce nu vrei sa o termini inca.
Poza cu graurele e speciala.
Imi place sa fac modelul (este primul pe care l am executat in viata), si imi place firul chiar si mai mult:) si mai am un ghem imens si nu stiu ce as putea face cu el si o vreau mare mare:)
Eu deja de cativa ani donez cartile citite 😀 Prima data dau cartile care mi-au placut foarte mult si altora sa le citeasca, apoi le strang intr-o plasa si cand plasa se umple o sunt pe doamna de la biblioteca municipala (imi este prietena 😀 ) si vine si le ia pentru biblioteca 😀 Si biblioteca mea este mica mica (100X150 = 3 rafturi) si am pe primul raft albume cu fotografii, pe al doilea cateva carti la care tin foarte mult si le pastrez, iar pe al treilea tin cartile care asteapta sa fie citite 😀 Pe biblioteca, ca doar este loc, am DVD-uri si CD-uri diverse.
Eu nu mai tin cd si dvd, dar cartile le am tot da altora sa le citeasca daca credeam ca o sa le placa. N are rost sa tinem.caryile, sunt atat de multe noutati incat nu cred ca ma voi mai intoarce sa citesc una veche. Imi tot doresc sa recitesc Fratii Karamazov de cativa ani, dar pur si simplu nu merge…