Căsuța din Poveste

despre tot ce e frumos și bun

Jurnal

scris de: 23 Comentarii

Taniusa ne gazduieste jurnalele

Astazi : 23.08.2017, vad ca din jurnal in jurnal o tin, iar pe facebook din paine in paine:)
Sunt recunoscatoare pentru: sanatate si tot ce vine cu ea, adica tot. Azi ma gandeam ca daca as fi pe moarte si as merge cu salvarea spre spital, toate mi s-ar parea proaspete si noi si uimitoare ca si cum le-as vedea pentru prima oara. Chiar si iarba prafuita de pe marginea soselei si ca mi-as dori sa mai am timp sa o vad pe indelete. Dar odata ce am acest timp, n-o mai pot vedea, pur si simplu se ascunde privirii, imi scapa:)
Ma gandesc: la schimbarile pe care am de gand sa le fac, pe unele deja le fac cu mine, cu mediul in care traiesc – mancam mai sanatos, scapam de multe lucruri inutile, imi construiesc garderoba capsula (in majoritate cu lucruri pe care le am), sunt mai ordonata (pana si desktopul de la birou l-am curatat de miile de iconite, care acum sunt asezate in fisiere).
Sper: sa ajung asa cum mi-am propus

Citesc: o carte pe telefon The joy of less si una fizic Eat dirt. Am descoperit ca imi place din ce in ce mai mult sa citesc de pe telefon, pentru ca mi-l iau peste tot…asa ca sunt sanse mari ca sa termin o carte pe care o am cu mine mereu.
In bucătărie: o ciorba de cocos pe foc, am fiert carnea si oasele 4-5 ore la foc mic, paine, rosii, harbuz, lapte. Am taiat cocosul, a fost destul de brutala treaba pentru mine. Nu ca m-as fi legat de cocos, dar era mostenire de la bunic’miu si era si foarte mare, mi s-a parut grea operatiunea in sine. In timp ce-l taiam chiar ma gandema ca tre sa apara vulpea ca simte miros de sange si a aparut fix la timp, cand il parleam, a luat doi pui, era lumina, nu s-a prea temut de mine, cand am strigat nici nu s-a clintit, abia cand am alergat spre ea a zbughit-o. Acum e ciudata si treaba asta, ce strigi la o vulpe:)). Momentan din marea mea ferma de gaini mai sunt trei pui si o gaina foarte urata si speriata
Ce mai mesteresc: nu prea fac nimic, montez mobila – e unul dintre lucrurile mele preferate, e ca si cum as face un puzzle, doar ca pe mine puzzle-urile ma plictisesc de moarte, sa asamblez mobila imi place tare:)
Ascult: linistea, sforaitul lui Cooper (sunt in concediu de astazi)
În casa: e ok, e intr-un proces de transformare

Azi: nu vom face mai nimic dupa amiaza, ne vom bucura de timpul liber, poate mergem la targul de rechizite de la Palas:)
Vreau: sa vad marea:)
Saptamana care a trecut: am fost la Botosani la bunica. Toate mi s-au parut mici si prafuite, mi-a placut cat e de ecologista bunic”mea, daca spala fasolele apa n-o arunca pur si simplu o pune la un butuc de vie, desi nu a dus niciodata lipsa de apa. Cum e siderata de faptul ca oamenii cumpara tot felul de prostii, tone de prostii fara rost si nesanatoase (vede ambalajele pe marginea drumului:)) : sucuri, napolitane (oare care este rostul napolitanelor si de ce ar da cineva unui copil asa gunoaie?), cornuri…
Speram sa fie domnul cu caruta de inghetata, dar nu l-am prins, desi mai vine in zilele de sarbatoare.

masina timpului:) (dulceata de cirese amare…de Aia:)


Zile de bucurie!

Articole similare:

Reader Interactions

Comentarii

  5. Maria

    Incerc sa ma conving pe mine ca acolo unde ne-a pus Dumnezeu e bine pentru noi. Altfel, tanjesc de cand ma stiu dupa sat, loc in care nici macar rude n-am avut vreodata, nu dupa orice sat, pe langa Buc sunt destule sate in care n-as vrea sa stau. Am ajuns o singura data in nordul Moldovei si pentru mine acolo a fost acea "gura de rai". Dar nu stiu ce inseamna sa traiesti acolo. Raman cu dorinta asta neimplinita, poate e mai bine asa. Multa tihna si sfintenie ( asa percep eu) in pozele tale de acolo.
    O problema cu vulpea ta. O fi vreo cale sa va feriti de ea?
    Zile frumoase, cu dorinte implinite!

    Răspunde

    • admin

      Sa tin gainile inchise desi nu ma lasa inima sau sa renunt la ele. Azi le-am lasat libere dupa-amiaza si am stat numai afara, am amortit de frig dar am stat sa le pazezc:). In satele de langa Bucuresti se vede cerul ca o cupola si asta:) compenseaza multe neajunsuri:*

      Răspunde

    • Maria

      Acum o sa razi, dar as vrea sa amortesc putin de frig, dupa atata canicula!
      Poate le faci un tarc mai mare – cotet sau cum s-o zice- ca sa aiba spatiu si sa nu te mai necajesti ca sunt detinute mai mult sau mai putin politice… cred ca pe ele nu le deranjeaza chiar asa rau… De renuntat cred ca n-ar fi o solutie, daca ai reusit tu sa tai cocosul, e bine sa aveti oua si gaini ale voastre…
      Cerul ca o cupola s-ar vedea foarte putin timp, foarte mult timp s-ar vedea (si auzi) satenii, nu mai am resurse sa indur manele si altele de genul…Oricum ideea era de departare de oras si apropiere de munte sau mare. Dar de cand a murit tata, mi se pare tot mai inutil orice plan. Deocamdata, cel putin, mi-e greu si-atat.

      Răspunde

    • Anonim

      Am primit si eu spaga un borcanel de dulceata din cirese amare.Totusi imi amintesc ca maica-mea ,când eram foarte mici,facea dulceata din cirese amare.Apoi punea samburii la uscat,ii spargea si ii punea in dulceata.Era foarte buna.Imi amintesc asta si o iubesc si mai tare.Si acum face dulceata,dar numai sparge samburi.Mie imi plac astea din fructe de padure,capsuni,dar in toata viata mea nu cred ca am mancat un borcan de 800g.Gaina cred ca e traumatizata.Ca aia care erau trimisi in arena cu leii.Nu stie când urmeaza si ea.

      Răspunde

    • admin

      Un tarc ar fi o solutie.
      Imi pare rau pentru taticul tau, Maria, Dumnezeu sa l ierte!
      Inca se mai asculta manele? La noi e la.moda Antena satelor:)) cucuar populara dar fiecare asculta in ograda la el, nu e deranjant pentru ceilalti.
      Eu mananc borcanul asta de cirese are ma tine cam un an, cand vreau ceva bun iau o lingurita.

      Răspunde

Lasă un răspuns