#5ziledefrumusete

As putea spune 5 zile de frumusete altfel. Am hotarat sa ma imbrac mai feminin timp de 5 zile, sa renunt la pantaloni si conversi…la conversi se pare ca nu prea am renuntat si nici nu voi renunta prea curand, sunt idealul meu de papuci.

Am fost draguta in fiecare zi, si purtandu-le…am desoperit ce pot purta si ce nu, oricate eforturi fac si oricat de mult mi-as dori sa arat intr-un anumit fel.

Am continuat si saptamana asta sa port zilnic tinute din dulap (cu pantaloni). Doua tinute complete sunt spalate si puse intr-o sacosa de dat. Ramane doar ce voi purta.

Unele dintre hainele pozate aveau eticheta de ani de zile…asteptau cuminti momentul ideal, ocazia ideala. Asta nu vine, iar daca vine, voi face fata cu o bluza alba si o fusta neagra.

Am fost uimita de felul in care m-am simtit, culmea m-am simtit frumoasa nu cu hainele care ma reprezinta cel mai tare, ci cu cea mai banala tinuta. Mi-a placut atat de mult, incat mi-am comandat fusta verde si pe negru:)

In continuare, incepand de anul trecut cred ca bluzele trebuie sa fie uni, sa aiba o singura culoare si niciun print daca s-ar putea (ale mele), ca desi habar n-am sa ma imbrac deloc, cu o bluza intr-o culoare nu pot da gres.

Am vrut de multe ori in ultimii ani sa platesc o doamna care te invata sa faci cumparaturi (dar niciodata nu am avut bani de investit in haine), sau te invata sa combini hainele din dulapul tau, dar cum majoritatea hainelor mele sunt primite de la o prietena, ar fi trebuit sa o duc pe doamna sa aleaga haine din dulapul ei:)

Cred ca tot proiectul acesta a pornit de la faptul ca fac 40 ani si ca…ma plac asa cum sunt, ca nu trebuie sa astept sa fiu slaba ca sa port ceva dragut (si grasutele pot fi dragute) si…sa astept sa fiu slaba s-ar putea sa fie in van :), doar daca am norocul sa pescuiesc pestisorul auriu. Pornind de la asta, am luat geaca de piele care nu ma ajunge sa o inchid si am hotarat ca o pot purta si descheiata:)) (mi-am dorit dintotdeauna geaca de motociclist, dar, urma sa-mi cumpar cand voi fi slaba. Intr-o zi am vazut-o la un outlet, avea un pret foarte bun pentru piele si am luat-o. Am tinut-o pe un umeras pe usa sifonierului, uitandu-ma la ea cat e de frumoasa timp de 2 ani…

Fusta verde plisata am luat-o anul acesta in februarie, cand am cumparat-o am constientizat ca e primul lucru frumos cumparat de multi ani, nu doar un lucru care ma incape. Cumva cred ca ma pedepseam, ca nu merit sa ma imbrac frumos, scopul era sa ma acopar cat mai mult ca sa nu atrag atentia. Stiti vorba aia ca femeile sunt frumoase in orice marime, culoare si forma? O cred din toata inima, dar…despre altele. Despre mine mereu am crezut ca trebuie sa fiu slaba ca sa fiu frumoasa, ca sa ies in fata, ca sa „ma bag in seama”. Mereu am fost mai dolofana. In facultate am incetat sa mananc, am fost anorexica, reuseam sa-mi fentez parintii si sa nu mananc, mereu ma plangeam cat de mult am mancat, desi au fost zile intregi in care am mancat doar un covrig toata ziua. A fost o perioada cand am luat laxative (sper ca mama sa nu citeasca asta, nu avea cum sa-si dea seama, pentru ca…pur si simplu toata energia si inteligenta mea erau folosite pentru ca sa nu mananc. Nemancatul imi dadea o stare de putere incredibila, era ceva ce controlam cu brio, ajunsesem slaba cu adevarat, asa cum mi-am dorit. Intr-o zi, in tramvai am simtit in timp ce vorbeam cu o vecina ca mi se blocau muschii fetei, m-am panicat si am fost la un terapeut. Apoi am inceput sa mananc, mereu prea mult, dupa care aparea vina si ma pedepseam, pentru ca sunt o vaca, scroafa grasa si nesimtita, care mananca prea mult. Apoi a venit Ilinca si am mancat toate resturile:)), ca na, cum sa arunc mancarea? Apoi anul acesta intr-o zi, mi-am vazut reflexia in usa de la terasa:). M-am vazut pe mine si eram asa frumoasa cum imi imaginam ca voi arata la 40 ani, exact asa mi-am imaginat cand eram copil. Mi-am intrunit asteptarile:))

Cred ca si la marimea 42-44-46-48-50 putem fi bune de iubit si frumoase. Acum cred asta si despre mine. Poate varsta m-a eliberat, nimeni nu se asteapta ca la 40 ani sa arati ca o fetiscana.

Cu cat imbatranesc imi plac lucrurile firesti, oamenii firesti, mi-e tot mai lene sa par:), pur si simplu vreau sa fiu. Sa ma las vazuta, sa ma las auzita, sa ma las iubita.

Experimentul meu a fost copiat de o colega (de 64 ani!), mi s-a parut atat de fain, i-am facut poza sa se vada cat e de frumoasa.

Nu exista varsta, forma, marime, culoare la care nu putem fi frumoase. Scoateti hainele de bune din dulap si imbracati-va azi si maine si poimaine cu ele, pentru aceste ocazii perfect anonime, pentru ca suntem cu adevarat frumoase asa cum suntem. Cum ar fi ca incepand de astazi sa fim de partea noastra? Si pozati-va ca sa vedeti cat sunteti de frumoase:)

• 

#5ziledefrumusete. Ma accept, ma iubesc, ma INGADUI (indulge myself) si-mi spun Da mie.